Prin contractul de licență o parte sau toate produsele sau serviciile protejate de marcă pot fi transferate către o altă persoană care să le utilizeze în scopul înregistrării mărcii, acela de a garanta consumatorului identitatea originii unui produs, permițăndu-i să distingă fără vreo posibilitate de confuzie. Actele juridice rezultate din contractul de licență sunt opozabile față de terți numai după înscrierea licenței în registrul mărcilor .
1. Contractul de licență neînscris în Regsitrul Mărcilor. Licențiatul poate introduce o acțiune în contrafacere dacă licența nu este înscrisă în registru?
Ipoteza analizată privește situația în care a fost încheiat un contract de licență dar acesta nu a fost înscris în Registrul Mărcilor.
Interpretarea restrictivă a articolului 27 alineatul (1) din Regulamentul European 1001/2017 conduce la concluzia că licențiatul nu poate, dacă licența nu este înscrisă în registru, să se prevaleze de drepturile conferite de marcă în raport cu terții.
Alineatul (2) al articolului 27 prevede, la rândul său, o excepție de regula înscrierii licenței privitoare la „persoana care dobândește marca comunitară sau un drept asupra mărcii comunitare” prin transferul întregii întreprinderi sau prin orice altă succesiune cu titlu universal.
Astfel, interpretarea literală și sistematică a articolului 27 alineatele (1) și (2) din Regulamentul UE 1001/2017 conduce la concluzia că opozabilitatea actelor juridice privește terți, privește persoane care au încheiat un contract de licență care nu este înscris în Regostrul Mărcilor.
Astfel, tinând cont de obiectivul normei juridice, acela de a proteja persoanele susceptibile de a dobîndi un drept asupra mărcii prin înscriere în registru, licențiatul poate introduce o acțiune în contrafacerea mărcii comunitare care face obiectul licenței chiar dacă aceasta din urmă nu a fost înscrisă în registru
2. Efectele contractului de licență.Vânzare produselor într-un alt mod decât cel prevăzut în contractul de licență.
Conform articolului 20 din Regulamentul nr. 1001/2017, care figurează în Secțiunea 4 intitulată „Marca UE ca obiect al dreptului de proprietate”, cererile de înregistrare de mărci UE pot face obiectul mai multor tipuri de acte juridice, precum un transfer, constituirea de drepturi reale sau de licențe, care au în comun faptul că au ca obiect sau ca efect constituirea sau transferul unui drept asupra mărcii respective (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2016, Hassan, C‑163/15, EU:C:2016:71, punctul 21).
Din perspectiva efectelor contractului de licență trebuie să analizăm în ce măsură titularul mărcii se poate opune ca produsele protejate prin marcă să fie vândute în alt mod decât cel prevăzut în contractul de licență.
Atunci când un licențiat vinde produse cu încălcarea unei clauze din contractul de licență trebuie să se evalueze comparativ, pe de o parte, interesul legitim al titularului mărcii care a făcut obiectul contractului de licență prin utilizarea mărcii într‑un mod care ar putea aduce atingere renumelui mărcii, și, pe de altă parte, interesul de a putea revinde produsele în cauză utilizând modalitățile uzuale în sectorul său de activitate (a se vedea, prin analogie, Hotărârea Parfums Christian Dior, punctul 44).
Prin urmare, atunci când instanța poate stabili, în funcție de circumstanțele cauzei, că vânzarea efectuată de licențiat către un terț nu poate pune în discuție reputația marcii, astfel încât introducerea acestora pe piaţă trebuie considerată ca fiind efectuată cu consimțământul titularului mărcii. ( Hotărârea Parfums Christian Dior)
4. Utilizarea mărcii după încetarea efectelor contractului de licență
Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu s-a pronunțat încă cu privire la faptul dacă comercializarea mărcii după rezilierea sau expirarea contractului de licență, de către o persoană care nu mai deține licența, poate constitui un motiv legitim al titularului de marcă de a se opune comercializării
Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Viking Gas/Kosan Gas8 , menționează că trebuie să se poată considera că este vorba despre motive legitime dacă se utilizează marca într-un mod care poate crea impresia că există o legătură economică între titularul mărcii (sau deținătorii licenței acestuia) și partea care comercializează produsele ulterior creează aaprența că aparține rețelei de distribuție a titularului mărcii sau că există o legătură specială între cei doi.
5. Ce reții si cum mă contactezi
Dacă ai înțeles că un contract de licență trebuie înscris în registrul mărcilor pentru a te bucura de toate drepturile conferite de marcă atunci acest articol și-a atins scopul. Dacă acest articol ți-a fost util, poți să îl distribui pentru a se bucura și alții.
Dacă ai nevoie de sprijin juridic pentru semnare unui contract de licență poți să îmi scrii prin rețelele de socializare sau utilizând formularul de contact disponibil pe site.
Av. Gabriel Dragomir